19

sept.

Cele mai frecvente greșeli făcute în reabilitarea termică a locuințelor

Programele naționale privind creșterea performanțelor energetice a locuințelor, derulate cu succes în ultimii ani, în întreaga țară, au redat o nouă imagine blocurilor vechi de apartamente și au ajutat, printre altele, la scăderea facturilor la întreținere.

Cu toate acestea, dincolo de avantajele indiscutabile ale reabilitării termice a locuințelor, specialiștii în construcții atrag atenția asupra modurilor în care aceste reabilitări sunt realizate. „În cazul în care nu sunt urmați toți pașii sau sunt se fac greșeli în timpul procesului de execuție, efectele nedorite nu vor întârzia să apară și vor avea consecințe grave”, subliniază aceștia.

Ce presupune reabilitarea termică a unui bloc de locuințe

Faptul că imobilul este îmbrăcat în polistiren sau în orice alt material izolator, sunt montate geamuri termopan şi sunt reparate balcoanele sau terasele. De asemenea, un rol important joacă parchetul, gresia, încălzirea prin pardoseală, dar şi modul cum este izolat acoperişul. Totodată, trebuie reparate conductele şi armăturile şi schimbate coşurile şi arzătoarele, care fac parte din corpul comun al clădirii. De altfel, în acest mod se protejează și ultimele etaje prin aplicarea straurilor de hidroizolație nouă și uniformă.

Printre beneficiile reabilitării termice a blocurilor de locuințe se numără creșterea eficienței energetice, uniformizarea fațadelor, facturile mai mici la întreținere cu până la 40%, dar și, spre exemplu, faptul că, pe piaţa imobliară, valoarea unui apartament ori a unei case izolate termic poate creşte cu până la 15%. Nu în ultimul rând, pe timpul sezonului călduros, atunci când temperaturile exterioare sunt foarte mari, temperatura din interior se menţine constantă într-o locuinţă izolată termic.

Pentru reabilitarea unui bloc, asociaţia de locatari trebuie să plătească 20% din costul lucrărilor. Proprietarii trebuie să suporte între 10 și 30% din costul lucrărilor, în funcţie de venitul mediu lunar net pe persoană. Dacă unul sau mai mulţi proprietari nu îşi permit aceste cheltuieli, atunci primăria orașului poate decide să preia aceste costuri şi tot această instituție va decide modul în care îşi va recupera banii.

Cele mai întâlnite greșeli făcute în reabilitare

Din experiența proiectelor executate, dar și în urma discuțiilor cu mai mulți specialiști în domeniu, ne-am propus să enumerăm aici greșelile cele mai întâlnite în reabilitarea termică a blocurilor de locuințe:

  1. Aplicarea incorectă a materialelor de izolație pe toată suprafața clădirii, iar din cauza umezelii ce nu poate fi eliminată din contactul adeziv strat suport, va spori apariția petelor de mucegai;
  2. Stratul de masă de șpaclu, precum și aplicarea plasei de fibră nu sunt realizate, întotdeauna, în mod corespunzător, și anume: aplicarea unui prim strat de lipire, aplicarea plasei, netezirea și finisarea (driscuirea), dar și nerespectarea suprapunerii de circa 20 cm la fiecare îmbinare, atât pe verticală, cât și pe orizontală ori la colțuri pe interior sau exterior, acest lucru ducând în final la exfolierea fațadei;
  3. Bandoul de vată nu este matat corespunzător prin aplicarea unui prim strat de netezezire, iar ulterior încărcarea și înglobarea lui nu se fac corect, ci, de cele mai multe ori, realizându-se prin aplicarea stratului de masă de șpaclu într-un strat gros ce duce la citirea lui pe fațadă;
  4. Programele de reabilitare termică a locuințelor presupun închiderea balconelor cu tâmplărie termoizolantă. Din acest motiv, în unele situații, trebuie desfăcut parapetul existent și executat unul nou, pentru a prelua greutatea tâmplăriei termoizolante. De multe ori, constructorii se lovesc de refuzul locatarilor în acest sens, iar prin neexecutarea acestor lucrări, fațadele nu devin unitare și vor avea numeroase modele de tâmplărie, aducând imobilului un aer anost;
  5. Frecvente sunt cazurile în care înlocuirea instalației electrice nu se face prin realizarea unui nou traseu, prin pereții existenți, fapt care duce la neuniformizarea plafonului și apariția diverselor fante, ce nu pot fi acoperite cu termosistem;
  6. În zonele de parter, acces și soclu ale blocului sunt indicate aplicări suplimentare de plasă de fibră pentru a elimina riscul de distrugere fizică, chiar și accidentală;
  7. Pe terasa blocului este necesară punerea în siguranță și eliminarea căderii în gol prin realizarea unei balustrade metalie de protecție.